Etapa 7: Condino - Tremalzo - Riva 53km, 1684hm
Vineri 06.08.2010
Prima privire cand ne-am trezit a fost spre fereastra. Fericire mare, e senin, soarele sta sa rasara, deci avem o ultima zi splendida, asa ca sa ne para rau ca e ultima.
Micul dejun il luam la camera din resturi ce mai avem prin rucsac, impachetam, lubrifiem lanturile si ii dam bice. Suntem nerabdatori sa vedem daca tura de azi este intradevar ceea ce zic cei de la tourfinder.net si anume ca macar odata in viata un mountainbiker adevarat ar trebui so faca (si asa e).
Incepem cu o portiune de plat cu urcari usoare pe un drum frumos amenajat - video1, video2.
Urmeaza urcarea catre Tremalzo pe asfalt pana la Rif Garda 1687m.
Pe Val di Ampola e Ledro facem o scurta pauza de revenire - video.
In loc sa fim obositi ca de ultima zi, ii dam mai ca in prima zi, asa ca pana sus in Passo di Tremalzo (1826m) am facut cam 3 opriri. La ora pranzului eram deja sus. Luam pranzul, deja obisnuitele spagetti bianco si ne bucuram de panorama in care se vede deja Lago di Garda - video.
Terminam cu relaxul si mai bagam o catarare scurta de vreo 200hm, dupa care incepe coborarea - video1, video2. Nu prea sunt prea multe cuvinte de spus despre privelisti, tuneluri, drum, imaginile spun totul - video3.
Daca cobori prea repede pe tronsonul asta nu prea ramai cu mare lucru, asa ca noi am strans franele atat cat ne-au tinut antebratele pt. a nu pierde prea multe din peisaj, am filmat atat cat ne-au tinut cardurile (ne mai tineau da nu aveam de unde stii) - video4.
Ajungem in Passo Notta - video, aici oprim sa incarcam bidoanele cu apa, dar nu avem noroc, la Passo Notta carciumarul nu e prea amabil asa ca o taiem rapid.
Urmeaza coborarea spre Lago di Garda, tot mai jos, tot mai aproape de lac, ne oprim tot mai des stiind ca tura e pe sfarsite, sa lungim cat putem de mult ultima portiune - video1, video2.
Inca un point of view spre Lago di Garda - video. Drumul incepe incet incet sa se ingusteze - video, pana cand se transforma in singletrack - video. Incepe distractia zilei, coborare pe un singletrack super bolovanos - video, continuarea drumului ramane la fel de periculoasa dar prin padure - video1, video2.
Si ultima portie de coborare din tura, sosire in Riva del Garda - video.
Nu se prea poate descrie sentimentul pe care il ai la sosire in Riva, am tot citit pe bloguri de chestia asta si chiar asa e.
Riva del Garda o super statiune, ai impresia ca esti undeva intr-o statiune la mare, asta si din cauza marimii mari a lacului Lago di Garda, dar si a atmosferei din statiune. Multa lume pe strazi, spectacole in aer liber, palmieri, etc. Partea nasoala a fost ca noi nu am stat decat o seara, Riva merita mai mult.
Am gasit cazare printr-o modalitate super faina pusa la dispozitie de centrul turist info din Riva. Un panou mare la intrarea in cladirea turist info pe care sunt afisati cei care ofera cazare (hoteluri, pensiuni, particulari),cu status ocupat/liber, in mijloc un monitor cu touch-screen pe care poti sa faci cautari dupa anumite criterii, flancat de 2 telefoane de la care poti suna gratuit sa intrebi de conditii sau sa faci rezervare.
Dupa 30 min. de sunat pe la particulari am gasit cea mai ieftina cazare din toata tura.
Asa ca dupa ce ne-am cazat am parcat pe malul lacului pt. cina, obisnuitele pizze si am dat dezlegare si la vinoase, aperoale, beri etc - video.
Fiind ultima zi ne-am permis si o incursiune in barul din porto San Nicolo - video, de unde urma sa fim ridicati de bikeshuttle a doua zi.
Poze ziua 7.
marți, 31 august 2010
miercuri, 25 august 2010
Transalpi 2010 - Ziua 6
Etapa 6: Madonna di Campiglio - Condino 59km, 955hm
Joi 05.08.2010
Norocul nostru cu vremea a fost intrerupt in ziua aceasta, afara ploua si nu e genu de ploaie care sa se opreasca curand (a plouat toata ziua). Asa ca ne intindem cu micul dejun cat putem si hotaram sa nu o luam prin munte ci pe asfalt.
Plecam undeva dupa ora 10, Florin cu autobuzul din cauza durerii de genunchi, noi pe bite - video.
Dupa vreo 10km de coborare ma ia frigul si oprim in primul oras intr-o statie de autobuz sa vedem daca suntem bine. Coincidenta, tocmai opreste autobuzul in care este Florin, ma decid repede si ma arunc si eu inuntru - video.
Pana in Tione reusesc sa ma incalzesc si sa ma usuc cat de cat.
Facem o pauza de ceai, in speranta ca se mai domoleste ploaia, dar nici o sansa. Plecam din Tione, pe o urcare care ne incalzeste numa bine, trecem prin Bondo, Roncone. Urmeaza si coborarea dupa care o portiune lunga de plat si ajungem la destinatia noastra pe ziua asta, Condino, un orasel (mai mult sat) intre munti, cu cladiri vechi, nerenovate.
Gasim si singurul hotel/pensiune din orasel, Albergo Condino. De la intrare, care e de fapt birtul satului, am simtit o atmosfera exact ca in birturile din filmele americane vechi. Dupa ce ne cazam si ne uscam bocancii cu feonul, fiind devreme, ce poti face intr-un satuc ca asta cand ploua afara? Iesim jos in birt si ne apucam sa degustam specialitatile zonei: grappa, spritz aperol, prossecco, vin, bere. Ne prinde atmosfera de acolo si stam in birt pana cand ne apuca foamea. Ne apucam sa scormonim satucul sa dam de o pizzerie. O gasim tocmai in cea mai inalta parte a satului, langa o manastire de cappuccini - video. Aici ca si clienti suntem numai noi si familia proprietarilor probabil sau prieteni, galagiosi cum sunt italienii.
Cum putea sa fie pizza aici decat una ca facuta in casa, f. buna. Mancam, bem si ne facem siesta pe drum pana la Albergo Condino.
Din pacate ziua a fost una cam pierduta, nefiind o placere sa pedalezi pe ploaie mai ales ca nu poti vedea mai nimic din peisaje. Dar suntem optimisti pt. ultima zi, pt. care se anunta vreme frumoasa.
Poze ziua 6.
Joi 05.08.2010
Norocul nostru cu vremea a fost intrerupt in ziua aceasta, afara ploua si nu e genu de ploaie care sa se opreasca curand (a plouat toata ziua). Asa ca ne intindem cu micul dejun cat putem si hotaram sa nu o luam prin munte ci pe asfalt.
Plecam undeva dupa ora 10, Florin cu autobuzul din cauza durerii de genunchi, noi pe bite - video.
Dupa vreo 10km de coborare ma ia frigul si oprim in primul oras intr-o statie de autobuz sa vedem daca suntem bine. Coincidenta, tocmai opreste autobuzul in care este Florin, ma decid repede si ma arunc si eu inuntru - video.
Pana in Tione reusesc sa ma incalzesc si sa ma usuc cat de cat.
Facem o pauza de ceai, in speranta ca se mai domoleste ploaia, dar nici o sansa. Plecam din Tione, pe o urcare care ne incalzeste numa bine, trecem prin Bondo, Roncone. Urmeaza si coborarea dupa care o portiune lunga de plat si ajungem la destinatia noastra pe ziua asta, Condino, un orasel (mai mult sat) intre munti, cu cladiri vechi, nerenovate.
Gasim si singurul hotel/pensiune din orasel, Albergo Condino. De la intrare, care e de fapt birtul satului, am simtit o atmosfera exact ca in birturile din filmele americane vechi. Dupa ce ne cazam si ne uscam bocancii cu feonul, fiind devreme, ce poti face intr-un satuc ca asta cand ploua afara? Iesim jos in birt si ne apucam sa degustam specialitatile zonei: grappa, spritz aperol, prossecco, vin, bere. Ne prinde atmosfera de acolo si stam in birt pana cand ne apuca foamea. Ne apucam sa scormonim satucul sa dam de o pizzerie. O gasim tocmai in cea mai inalta parte a satului, langa o manastire de cappuccini - video. Aici ca si clienti suntem numai noi si familia proprietarilor probabil sau prieteni, galagiosi cum sunt italienii.
Cum putea sa fie pizza aici decat una ca facuta in casa, f. buna. Mancam, bem si ne facem siesta pe drum pana la Albergo Condino.
Din pacate ziua a fost una cam pierduta, nefiind o placere sa pedalezi pe ploaie mai ales ca nu poti vedea mai nimic din peisaje. Dar suntem optimisti pt. ultima zi, pt. care se anunta vreme frumoasa.
Poze ziua 6.
miercuri, 18 august 2010
Transalpi 2010 - Ziua 5
Etapa 5: Ponte di Legno - Madonna di Campiglio 56km, 1637hm
Miercuri 04.08.2010
Ne trezim si ca de obicei micul dejun, de data aceasta preferential pt. noi asigurat de compatrioatele noastre, cu sunci, branzeturi etc. Dupa ora 9 suntem gata de decolare, incalecam si ne pregatim de catarat catre Passo del Tonale (1883m). Din nou o zi minunata pt. biciclit.
Si azi avem dea face cu o catarare pe Giro, dar portiunea de Giro nu e chiar asa ascutita ca cea din ziua precedenta, asa ca ne descurcam admirabil, chiar si Florin cu genunchiul usor uzat. Urcam chiar pe sub telecabina care urca la Passo del Tonale si cand suntem aproape ajunsi oprim la o stana si achizitionam "Fromagella" de f. buna calitate si incingem un picnic intre stanci.
Suntem obisnuiti deja, pe asfalt, mai ales pe Giro, cursiere de cursiere, tipi intre 10 si 100ani se catara fara probleme, atleti pana la moarte (nu si dincolo de ea) :-)).
Din Passo del Tonale ne asteapta o coborare lunga (27km, 1100hm) pana in Dimaro.
Trecem prin Pellizzano - video si dupa ce iesim din oras facem un mic concurs cu barci de rafting - video.
Ajungem in Dimaro - video, e ora pranzului asa ca oprim la un ristorante si servim obisnuitele spagetti bianco.
Zacem destul de mult pe terasa, ne prinde lenea dar Angi da trezirea si startul.
Incepem din nou urcarea prin Val Meledrio, super traseu prin padure cu privelisti minunate, poieni f. frumos amenajate, podete etc (vezi poze).
Pornim de la baza cascadei Torrente de Meledrio - video, si urcam pana in varful ei - video.
Mai departe tot prin padure, tot urcare...pana cand la un moment dat iesim din padure, moment in care se termina si urcarea si se deschide panorama catre Dolomiti del Brenta.
De aici numai avem mult si ajungem in Madonna di Campiglio, statiune de schii f. cunoscuta.
Incepem scormoneala dupa cazare. Dupa o cercetare pe la hoteluri concluzionam si ne cazam la chalet de 4*, fiind la acelasi pret cu cele 3* - video. Aici dam din nou de personal din RO, de la care aflam ca aproape fiecare hotel din statiune au personal din RO.
Incheiem ziua cum altfel decat cu o pizza si un pahar de prosecco.
Poze ziua 5.
Miercuri 04.08.2010
Ne trezim si ca de obicei micul dejun, de data aceasta preferential pt. noi asigurat de compatrioatele noastre, cu sunci, branzeturi etc. Dupa ora 9 suntem gata de decolare, incalecam si ne pregatim de catarat catre Passo del Tonale (1883m). Din nou o zi minunata pt. biciclit.
Si azi avem dea face cu o catarare pe Giro, dar portiunea de Giro nu e chiar asa ascutita ca cea din ziua precedenta, asa ca ne descurcam admirabil, chiar si Florin cu genunchiul usor uzat. Urcam chiar pe sub telecabina care urca la Passo del Tonale si cand suntem aproape ajunsi oprim la o stana si achizitionam "Fromagella" de f. buna calitate si incingem un picnic intre stanci.
Suntem obisnuiti deja, pe asfalt, mai ales pe Giro, cursiere de cursiere, tipi intre 10 si 100ani se catara fara probleme, atleti pana la moarte (nu si dincolo de ea) :-)).
Din Passo del Tonale ne asteapta o coborare lunga (27km, 1100hm) pana in Dimaro.
Trecem prin Pellizzano - video si dupa ce iesim din oras facem un mic concurs cu barci de rafting - video.
Ajungem in Dimaro - video, e ora pranzului asa ca oprim la un ristorante si servim obisnuitele spagetti bianco.
Zacem destul de mult pe terasa, ne prinde lenea dar Angi da trezirea si startul.
Incepem din nou urcarea prin Val Meledrio, super traseu prin padure cu privelisti minunate, poieni f. frumos amenajate, podete etc (vezi poze).
Pornim de la baza cascadei Torrente de Meledrio - video, si urcam pana in varful ei - video.
Mai departe tot prin padure, tot urcare...pana cand la un moment dat iesim din padure, moment in care se termina si urcarea si se deschide panorama catre Dolomiti del Brenta.
De aici numai avem mult si ajungem in Madonna di Campiglio, statiune de schii f. cunoscuta.
Incepem scormoneala dupa cazare. Dupa o cercetare pe la hoteluri concluzionam si ne cazam la chalet de 4*, fiind la acelasi pret cu cele 3* - video. Aici dam din nou de personal din RO, de la care aflam ca aproape fiecare hotel din statiune au personal din RO.
Incheiem ziua cum altfel decat cu o pizza si un pahar de prosecco.
Poze ziua 5.
duminică, 15 august 2010
Transalpi 2010 - Ziua 4
Etapa 4: Grosio - Ponte di Legno, 41km, 1662hm
Marti 03.08.2010
Dupa un mic dejun constand numai in dulcegarii, o luam din loc. Vedem mai pe ziua Grosio, oras vechi, situat intre munti, stradute inguste, mai observam o cetate undeva deasupra in munti, o manastire si nu in ultimu rand turnul din Grosio, probabil ceva reprezentativ pt. oras (vezi poze).
Parasim Grosio cu destinatia Ponte di Legno.
Incepem cu o urcare catre Passo di Mortirolo si nu dupa mult timp inram pe Giro d'Italia, aici dam de catarari super tari care ne obliga sa descalecam f. des - video. Asfaltul e inscriptionat pe tot parcursul Giro cu numele favoritilor, incurajari, etc. Ca si parteneri de pedalat de data asta numai sunt atat de multi mtbisti ci rutieri pe cursiere performante ce costa cam cat un Duster, parteneri de pedalat doar pt. cateva minute caci baietii se catara nu gluma, baietii - tipi intre 20-70 ani. (Nu stiu in care tara dintre DE si IT e mai dezvoltata treaba cu ciclismul dar sunt de parere ca in DE sunt mai multi si in IT mai putini si mai chititi.)
Oprim la Madonna di Pompei pt. o panorama superba si nu in ultimul rand sa aprindem o lumanare. Ii dam pe Giro mai departe si ajungem in Passo della Foppa - video. Aici oprim sa luam pranzul, obisnuitele spagetti cu ulei de masline si parmezan. Dupa un relax de 1h la Albergo Alto ii dam bice mai departe, catarare catre Colcarette (2130m). Spagettele isi fac efectul si ajungem repede sus, aici o pauza scurta, ne pregatim de coborare. Coborare super agresiva, tot la a doua a treia curba ne oprim sa se raceasca franele. Dupa o astfel de oprire, in 10m de cand am pornit, Florin distrat, pisca doar frana de fata, rezultat: se da peste cap, bita aproape sa cada in prapastie. Asa ca Florin a lasat ceva piele pe asfalt si sa ales cu o lovitura la genunchi, nas si frunte (noroc cu casca), bita ramane intreaga si nevatamata. Mai departe urmeaza o scurta revizie pe Florin, cu reparatiile de rigoare, pansamente, unguente, etc.
Coboram mai departe si ajungem intr-un orasel super cochet Vezza d'Oglio (vezi poze). De aici trecem pe langa statiunea de schii Temu si cam in 30min ajungem in Ponte di Legno destinatia noastra pe ziua asta.
E cea mai timpurie sosire sa zic asa, cam pe la 17 ora locala, asa ca avem timp de vizitat orasul. La primul motel care ne oprim ne convine pretul si ne cazam rapid, dupa care incalecam din nou si o taiem in oras. Ponte di Legno o statiune de schii destul de mare din cate ne-am dat seama, cu multa vanzoleala chiar si vara. Dupa ce ne dam prin centru, oprim sa luam cina, ca de obicei pizza. O ploaie de vara racoreste atmosfera si apar nu unu ci doua curcubeie.
Mergem la hotel si aflam ca toti angajatii hotelului sunt romani (romance) din Arad, asa ca incheiem seara la o bere si la inca o pizza.
Poze ziua 4.
Marti 03.08.2010
Dupa un mic dejun constand numai in dulcegarii, o luam din loc. Vedem mai pe ziua Grosio, oras vechi, situat intre munti, stradute inguste, mai observam o cetate undeva deasupra in munti, o manastire si nu in ultimu rand turnul din Grosio, probabil ceva reprezentativ pt. oras (vezi poze).
Parasim Grosio cu destinatia Ponte di Legno.
Incepem cu o urcare catre Passo di Mortirolo si nu dupa mult timp inram pe Giro d'Italia, aici dam de catarari super tari care ne obliga sa descalecam f. des - video. Asfaltul e inscriptionat pe tot parcursul Giro cu numele favoritilor, incurajari, etc. Ca si parteneri de pedalat de data asta numai sunt atat de multi mtbisti ci rutieri pe cursiere performante ce costa cam cat un Duster, parteneri de pedalat doar pt. cateva minute caci baietii se catara nu gluma, baietii - tipi intre 20-70 ani. (Nu stiu in care tara dintre DE si IT e mai dezvoltata treaba cu ciclismul dar sunt de parere ca in DE sunt mai multi si in IT mai putini si mai chititi.)
Oprim la Madonna di Pompei pt. o panorama superba si nu in ultimul rand sa aprindem o lumanare. Ii dam pe Giro mai departe si ajungem in Passo della Foppa - video. Aici oprim sa luam pranzul, obisnuitele spagetti cu ulei de masline si parmezan. Dupa un relax de 1h la Albergo Alto ii dam bice mai departe, catarare catre Colcarette (2130m). Spagettele isi fac efectul si ajungem repede sus, aici o pauza scurta, ne pregatim de coborare. Coborare super agresiva, tot la a doua a treia curba ne oprim sa se raceasca franele. Dupa o astfel de oprire, in 10m de cand am pornit, Florin distrat, pisca doar frana de fata, rezultat: se da peste cap, bita aproape sa cada in prapastie. Asa ca Florin a lasat ceva piele pe asfalt si sa ales cu o lovitura la genunchi, nas si frunte (noroc cu casca), bita ramane intreaga si nevatamata. Mai departe urmeaza o scurta revizie pe Florin, cu reparatiile de rigoare, pansamente, unguente, etc.
Coboram mai departe si ajungem intr-un orasel super cochet Vezza d'Oglio (vezi poze). De aici trecem pe langa statiunea de schii Temu si cam in 30min ajungem in Ponte di Legno destinatia noastra pe ziua asta.
E cea mai timpurie sosire sa zic asa, cam pe la 17 ora locala, asa ca avem timp de vizitat orasul. La primul motel care ne oprim ne convine pretul si ne cazam rapid, dupa care incalecam din nou si o taiem in oras. Ponte di Legno o statiune de schii destul de mare din cate ne-am dat seama, cu multa vanzoleala chiar si vara. Dupa ce ne dam prin centru, oprim sa luam cina, ca de obicei pizza. O ploaie de vara racoreste atmosfera si apar nu unu ci doua curcubeie.
Mergem la hotel si aflam ca toti angajatii hotelului sunt romani (romance) din Arad, asa ca incheiem seara la o bere si la inca o pizza.
Poze ziua 4.
joi, 12 august 2010
Transalpi 2010 - Ziua 3
Etapa 3: St. Maria im Münstertal - Grosio, 71km, 1513hm
Luni 02.08.2010
Plecam tarziu din St. Maria, cam pe la 10 ora locala si o luam in directia Döss Radond (2234m). Aici ne asteapta o catarare pe drum cu pietris. Pe tot parcursul catararii ne atrag atentia fel de fel de cascadute, creste, varfuri, zapezi etc. Incepe sa picure asa ca ne echipam corespunzator.
Aproape de Döss Radond drumul ne forteaza la un scurt push-bike - video.
Ajungem intr-un final la trecerea Döss Radond; ne echipam de frig pt. coborare si dam drumu la vale. Drumul se transforma la un moment dat intr-un singletrack - video, pe marginea unui parau ce trebuia sa se termine in Lago Cancano - video.
Incepe distractia zilei, coborare pe singletrack, pe alocuri riscant, pe marginea prapastiei, super distractiv - video.
Ajungem in sfarsit la Lago Cancano - video, unde oprim sa luam prazul. Ploaia marunta (picuratul) ce nea stropit cat am ocolit lacul, se transforma intr-o ploaie de vara, care numai bine se incheie pana terminam de mancat. Asa ca dupa o mica reparatie la schimbatorul meu ii dam pedala mai departe.
Ne oprim la baraj la o scurta sedinta foto, dupa care ajungem la Tori di Fraele, doua turnuri situate strategic pe doua varfuri alaurate, supervizand intreaga vale. De aici nu coboram prea mult, vreo 200hm, dupa care ne incordam pt. ultima catarare a zilei: Passo Verva (2301m).
Cand suntem aprope sus incepe din nou sa picure si se face frig, ne echipam corespunzator. Apar si blocuri de zapada (vezi poze), si in sfarsit coborarea. La inceput f. bolovanos dupa care intram pe asfalt. O coborare f. lunga ce ne lasa direct pe stradutele inguste din Grosio.
Gasim cazare relativ repede, bagam o pizza si somn.
Poze din ziua 3.
Luni 02.08.2010
Plecam tarziu din St. Maria, cam pe la 10 ora locala si o luam in directia Döss Radond (2234m). Aici ne asteapta o catarare pe drum cu pietris. Pe tot parcursul catararii ne atrag atentia fel de fel de cascadute, creste, varfuri, zapezi etc. Incepe sa picure asa ca ne echipam corespunzator.
Aproape de Döss Radond drumul ne forteaza la un scurt push-bike - video.
Ajungem intr-un final la trecerea Döss Radond; ne echipam de frig pt. coborare si dam drumu la vale. Drumul se transforma la un moment dat intr-un singletrack - video, pe marginea unui parau ce trebuia sa se termine in Lago Cancano - video.
Incepe distractia zilei, coborare pe singletrack, pe alocuri riscant, pe marginea prapastiei, super distractiv - video.
Ajungem in sfarsit la Lago Cancano - video, unde oprim sa luam prazul. Ploaia marunta (picuratul) ce nea stropit cat am ocolit lacul, se transforma intr-o ploaie de vara, care numai bine se incheie pana terminam de mancat. Asa ca dupa o mica reparatie la schimbatorul meu ii dam pedala mai departe.
Ne oprim la baraj la o scurta sedinta foto, dupa care ajungem la Tori di Fraele, doua turnuri situate strategic pe doua varfuri alaurate, supervizand intreaga vale. De aici nu coboram prea mult, vreo 200hm, dupa care ne incordam pt. ultima catarare a zilei: Passo Verva (2301m).
Cand suntem aprope sus incepe din nou sa picure si se face frig, ne echipam corespunzator. Apar si blocuri de zapada (vezi poze), si in sfarsit coborarea. La inceput f. bolovanos dupa care intram pe asfalt. O coborare f. lunga ce ne lasa direct pe stradutele inguste din Grosio.
Gasim cazare relativ repede, bagam o pizza si somn.
Poze din ziua 3.
marți, 10 august 2010
Transalpi 2010 - Ziua 2
Etapa 2: Heidelbergerhütte - St. Maria im Münstertal, 75km, 2300hm
Duminica 01.08.2010 ora 6.30 trezirea, cer senin, deci va fi iarasi o zi minunata pt. biciclit.
Ora 7 servim micul dejun, bagam cat incape pt. ca ne asteapta o zi f. grea.
Ora 8 incepem cu un push-bike catre Fimberpass (2610m) cel mai inalt punct de pe traseu - video.
Ajungem la Fimberpass in 1h. Aici oprire obligatorie pt. poze, filmat, relax la privelistea minunata - video.
Ne pregatim de coborare, tot pe langa biciclete. Sunt si portiuni mai sigure unde ne putem urca pe bite. Oricum coborare pe poteca stancoasa, pe marginea prapastiei. Intrun final dupa inca 1h de mers cand pe bita cand pe langa dam de coborare pe drum asfaltat (Griosch - Vna), o super priveliste pe tot parcursul acestui drum, pana in localitatea Vna - video.
Aici un oldtimer ne atrage atentia (vezi poze).
Din Vna coboram pe asfalt, drum normal cu 2 benzi pana in intersectia catre Scuol - video. Aici in loc sa o luam la dreapta catre Scuol, SurEn o luam la stanga. O rataceala scurta de juma de ora pana ne dam seama ca suntem aiurea, consultam roadbookul si ne intoarcem inapoi in intersectie sa o luam dreapta catre Scuol (SurEn) si dupaia stanga catre camping.
In sfarsit ajungem la podul care il tot vedeam pe google earth - video.
De aici incepem urcarea catre Val d'Uina, urcare lunga si aspra. Oprim sa luam pranzul (batoane cu smochine) - video.
Intram incet incet in stancoasa Val d'Uina, pornesc camera si cand sa plec de pe loc in panta ma prabusesc pe dreapta cu o mana in prapastie. Ma aleg cu o mica contuzie la genunchi si cu situ desprins de schelet - video.
Mai pierdem 1h pana il reparam dar se strica din nou - video. Improvizam rapid si plecam.
In drepta se deschide haul - video. Ii dam pedala mai departe si in sfarsit o mica coborare in care mai relaxam cateva minute muschii - video, alimentam cu apa si bagam urcare mai departe.
Avand camera pe casca toti se opreau sa se bage in seama sau faceau cu mana indiferent daca era pornita sau nu - video.
Oprim la o cabana sa mancam ceva dar nu avem ce, nu au de mancare, asa ca bem o halba de Apfelschorle si ne relaxam la soare - video.
Ii dam din nou pedala dar pt. o portiune f. scurta deoarece incepe portiunea de push prin Val d'Uina. Ne tinem bine de cablurile de pe margine pt. ca poteca se ingusteaza, drumul devine tot mai bolovanos si haul din dreapta creste, incepe spectacolul:
- video 1
- video 2
- video 3
- video 4
- video 5
- video 6
Scapam de poteca sapata in stanca si dam din nou de drum normal pe care putem sai bagam si otara bicicleala. Ne atrage atentia o marmota care ne fluiera intens de pe o stanca (vezi poze).
Bagam si ajungem in sfarsit la Sesvenna Huette. Nu zabovim prea mult si coboram, mai intai pe o portiune de pietris tehnica, mai apoi pe asfalt, pe drum de biciclete.
Nici nu stim unde si cand am intrat, dar suntem in Italia. Coboram pe alta parte decat arata traseul de pe GPS, dar avem noroc, este tot in coborare pana la intersectia cu cel de pe GPS. Asa ajungem in Burgusio in loc de Clusio.
Continuam coborarea si ajungem sa ne intersectam cu traseul salvat pe GPS. Mai urmeaza o urcare de vreo 200-300m care ne secatuieste de tot de puteri, mai ales ca apar ceva insecte ce nu ne lasa deloc in pace, asa ca trebuie sa ne miscam continuu. In sfarsit iesim in drum si apare vama, asa ca intram din nou in Elvetia. Prima si singura vama prin care trecem, vamesul nu ne baga in seama si ne face semn sa trecem.
Ajungem in Val Mustair unde suntem intampinati de fanfara. Ascultam pana trece de noi si ne continuam drumul. Mai avem o bucata de vreo 5km dar ii bagam mare si la ora 21 ora locala incepem sa cautam cazare.
Gasim la primul hotel dar cam scump, cautam in continuare la particulari dar nu gasim pe nimeni acasa, nu rasp. nimeni la telefoane, asa ca ne resemnam deocamdata si mergem pe terasa hotelului lihniti de foame sa mancam. Terasa cat pe ce sa inchida, ne rugam frumos, dar mancarea la ora asta nu este la cerere ci ni se spune ca trebuie verificat ce mai este prin oale. Se pare ca sa mai gasit ceva, chiar ceva specialitate din zona, super gustos.
In centru era zarva mare urmat de un foc de artificii, intrebam si aflam ca este ziua nationala a Elvetiei (1 August)... wow bine de stiut, acuma se explica de ce n-am gasit pe nimeni peacasa.
Dupa incheierea festivitatii (ora 22) gasim sa ne cazm mai lesnea la o batranica cu care mai si negociem ceva. Suntem cazati intr-un fost pod amenajat f. cochet, rustic - video.
Asa se incheie ziua cea mai grea din program.
Poza ziua 2.
Duminica 01.08.2010 ora 6.30 trezirea, cer senin, deci va fi iarasi o zi minunata pt. biciclit.
Ora 7 servim micul dejun, bagam cat incape pt. ca ne asteapta o zi f. grea.
Ora 8 incepem cu un push-bike catre Fimberpass (2610m) cel mai inalt punct de pe traseu - video.
Ajungem la Fimberpass in 1h. Aici oprire obligatorie pt. poze, filmat, relax la privelistea minunata - video.
Ne pregatim de coborare, tot pe langa biciclete. Sunt si portiuni mai sigure unde ne putem urca pe bite. Oricum coborare pe poteca stancoasa, pe marginea prapastiei. Intrun final dupa inca 1h de mers cand pe bita cand pe langa dam de coborare pe drum asfaltat (Griosch - Vna), o super priveliste pe tot parcursul acestui drum, pana in localitatea Vna - video.
Aici un oldtimer ne atrage atentia (vezi poze).
Din Vna coboram pe asfalt, drum normal cu 2 benzi pana in intersectia catre Scuol - video. Aici in loc sa o luam la dreapta catre Scuol, SurEn o luam la stanga. O rataceala scurta de juma de ora pana ne dam seama ca suntem aiurea, consultam roadbookul si ne intoarcem inapoi in intersectie sa o luam dreapta catre Scuol (SurEn) si dupaia stanga catre camping.
In sfarsit ajungem la podul care il tot vedeam pe google earth - video.
De aici incepem urcarea catre Val d'Uina, urcare lunga si aspra. Oprim sa luam pranzul (batoane cu smochine) - video.
Intram incet incet in stancoasa Val d'Uina, pornesc camera si cand sa plec de pe loc in panta ma prabusesc pe dreapta cu o mana in prapastie. Ma aleg cu o mica contuzie la genunchi si cu situ desprins de schelet - video.
Mai pierdem 1h pana il reparam dar se strica din nou - video. Improvizam rapid si plecam.
In drepta se deschide haul - video. Ii dam pedala mai departe si in sfarsit o mica coborare in care mai relaxam cateva minute muschii - video, alimentam cu apa si bagam urcare mai departe.
Avand camera pe casca toti se opreau sa se bage in seama sau faceau cu mana indiferent daca era pornita sau nu - video.
Oprim la o cabana sa mancam ceva dar nu avem ce, nu au de mancare, asa ca bem o halba de Apfelschorle si ne relaxam la soare - video.
Ii dam din nou pedala dar pt. o portiune f. scurta deoarece incepe portiunea de push prin Val d'Uina. Ne tinem bine de cablurile de pe margine pt. ca poteca se ingusteaza, drumul devine tot mai bolovanos si haul din dreapta creste, incepe spectacolul:
- video 1
- video 2
- video 3
- video 4
- video 5
- video 6
Scapam de poteca sapata in stanca si dam din nou de drum normal pe care putem sai bagam si otara bicicleala. Ne atrage atentia o marmota care ne fluiera intens de pe o stanca (vezi poze).
Bagam si ajungem in sfarsit la Sesvenna Huette. Nu zabovim prea mult si coboram, mai intai pe o portiune de pietris tehnica, mai apoi pe asfalt, pe drum de biciclete.
Nici nu stim unde si cand am intrat, dar suntem in Italia. Coboram pe alta parte decat arata traseul de pe GPS, dar avem noroc, este tot in coborare pana la intersectia cu cel de pe GPS. Asa ajungem in Burgusio in loc de Clusio.
Continuam coborarea si ajungem sa ne intersectam cu traseul salvat pe GPS. Mai urmeaza o urcare de vreo 200-300m care ne secatuieste de tot de puteri, mai ales ca apar ceva insecte ce nu ne lasa deloc in pace, asa ca trebuie sa ne miscam continuu. In sfarsit iesim in drum si apare vama, asa ca intram din nou in Elvetia. Prima si singura vama prin care trecem, vamesul nu ne baga in seama si ne face semn sa trecem.
Ajungem in Val Mustair unde suntem intampinati de fanfara. Ascultam pana trece de noi si ne continuam drumul. Mai avem o bucata de vreo 5km dar ii bagam mare si la ora 21 ora locala incepem sa cautam cazare.
Gasim la primul hotel dar cam scump, cautam in continuare la particulari dar nu gasim pe nimeni acasa, nu rasp. nimeni la telefoane, asa ca ne resemnam deocamdata si mergem pe terasa hotelului lihniti de foame sa mancam. Terasa cat pe ce sa inchida, ne rugam frumos, dar mancarea la ora asta nu este la cerere ci ni se spune ca trebuie verificat ce mai este prin oale. Se pare ca sa mai gasit ceva, chiar ceva specialitate din zona, super gustos.
In centru era zarva mare urmat de un foc de artificii, intrebam si aflam ca este ziua nationala a Elvetiei (1 August)... wow bine de stiut, acuma se explica de ce n-am gasit pe nimeni peacasa.
Dupa incheierea festivitatii (ora 22) gasim sa ne cazm mai lesnea la o batranica cu care mai si negociem ceva. Suntem cazati intr-un fost pod amenajat f. cochet, rustic - video.
Asa se incheie ziua cea mai grea din program.
Poza ziua 2.
luni, 9 august 2010
Transalpi 2010 - Ziua 1
Sambata 31.07.2010 ora 4 AM plecam din TM directia Ischgl. Oprim pe tot drumul doar de vreo 3 ori ca sa schimbam "carmaciu" sau sa alimentam, printre care si la Chiemsee sa mancam. Plecam din parcare cu masina de gunoi in fata, asa am vazut cat de multe pubele sunt in parcarea de pe marginea lacului Chiemsee. A fost de fapt singurul "stau" in care am stat.
Iesim de pe autostrada si bucurosi ca ne apropiem de Ischgl gresim iesirea, o luam spre St. Anton am Arlberg. Ne dam seama dupa vreo 10km cand parca numai recunosteam peisajul, intrebam o femeie care sapa la flori daca suntem spre Ischgl, raspunsul: "ganz falsch".
Ajungem intr-un final in Ischgl (pe la ora 16) si cautam o parcare moca. Aflam ca pe timp de vara toate sunt moca, asa ca bagam masina la subteran ne schimbam urcam pe bite si incepe aventura.
Etapa 1 - Ischgl - Heidelbergerhütte (2260m), 12km, 1000hm
Dupa 12h de volanit ii bagam si ceva bicicleala, timpul este super asa ca intram pe traseu si incepem cu o catarare de categ.1 care ne scoate pe margine dupa numai 15min. de pedalare - video. Stand la un baton si o gura de apa observam puzderia de mtbisti de pe traseu. Ii dam din nou pedala si ne simtim ca in pluton la tour de france. Ne intram in ritm (video) si numai oprim decat cand trecem in Elvetia ca sa facem poze la pancarta neagra care delimiteaza Austria de Elvetia si sa tragem in film niste vaci care ne intampina la "vama" - video. Incepe sa fie tot mai frig, dar nu apucam sa simtim frigul sau oboseala pedalarii cu adevarat ca ajungem deja la destinatie - video.
Cazarea super OK avand in vedere ca e o cabana de varf - video, bocancii se lasa la intrare sau in camera special amenajata, pe incalzitor, dusul costa 2euro pt. 3 min. In rest atmosfera super misto, cabana fiind plina de mtbisti - video.
Incheiem ziua cu o cina si un hefe - video, si bineinteles cu un somn.
Cea mai usoara zi din tur s-a incheiat, urmeaza ziua cea mai tare din toate punctele de vedere.
Poze din prima zi.
Iesim de pe autostrada si bucurosi ca ne apropiem de Ischgl gresim iesirea, o luam spre St. Anton am Arlberg. Ne dam seama dupa vreo 10km cand parca numai recunosteam peisajul, intrebam o femeie care sapa la flori daca suntem spre Ischgl, raspunsul: "ganz falsch".
Ajungem intr-un final in Ischgl (pe la ora 16) si cautam o parcare moca. Aflam ca pe timp de vara toate sunt moca, asa ca bagam masina la subteran ne schimbam urcam pe bite si incepe aventura.
Etapa 1 - Ischgl - Heidelbergerhütte (2260m), 12km, 1000hm
Dupa 12h de volanit ii bagam si ceva bicicleala, timpul este super asa ca intram pe traseu si incepem cu o catarare de categ.1 care ne scoate pe margine dupa numai 15min. de pedalare - video. Stand la un baton si o gura de apa observam puzderia de mtbisti de pe traseu. Ii dam din nou pedala si ne simtim ca in pluton la tour de france. Ne intram in ritm (video) si numai oprim decat cand trecem in Elvetia ca sa facem poze la pancarta neagra care delimiteaza Austria de Elvetia si sa tragem in film niste vaci care ne intampina la "vama" - video. Incepe sa fie tot mai frig, dar nu apucam sa simtim frigul sau oboseala pedalarii cu adevarat ca ajungem deja la destinatie - video.
Cazarea super OK avand in vedere ca e o cabana de varf - video, bocancii se lasa la intrare sau in camera special amenajata, pe incalzitor, dusul costa 2euro pt. 3 min. In rest atmosfera super misto, cabana fiind plina de mtbisti - video.
Incheiem ziua cu o cina si un hefe - video, si bineinteles cu un somn.
Cea mai usoara zi din tur s-a incheiat, urmeaza ziua cea mai tare din toate punctele de vedere.
Poze din prima zi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)