Etapa 2: Heidelbergerhütte - St. Maria im Münstertal, 75km, 2300hm
Duminica 01.08.2010 ora 6.30 trezirea, cer senin, deci va fi iarasi o zi minunata pt. biciclit.
Ora 7 servim micul dejun, bagam cat incape pt. ca ne asteapta o zi f. grea.
Ora 8 incepem cu un push-bike catre Fimberpass (2610m) cel mai inalt punct de pe traseu - video.
Ajungem la Fimberpass in 1h. Aici oprire obligatorie pt. poze, filmat, relax la privelistea minunata - video.
Ne pregatim de coborare, tot pe langa biciclete. Sunt si portiuni mai sigure unde ne putem urca pe bite. Oricum coborare pe poteca stancoasa, pe marginea prapastiei. Intrun final dupa inca 1h de mers cand pe bita cand pe langa dam de coborare pe drum asfaltat (Griosch - Vna), o super priveliste pe tot parcursul acestui drum, pana in localitatea Vna - video.
Aici un oldtimer ne atrage atentia (vezi poze).
Din Vna coboram pe asfalt, drum normal cu 2 benzi pana in intersectia catre Scuol - video. Aici in loc sa o luam la dreapta catre Scuol, SurEn o luam la stanga. O rataceala scurta de juma de ora pana ne dam seama ca suntem aiurea, consultam roadbookul si ne intoarcem inapoi in intersectie sa o luam dreapta catre Scuol (SurEn) si dupaia stanga catre camping.
In sfarsit ajungem la podul care il tot vedeam pe google earth - video.
De aici incepem urcarea catre Val d'Uina, urcare lunga si aspra. Oprim sa luam pranzul (batoane cu smochine) - video.
Intram incet incet in stancoasa Val d'Uina, pornesc camera si cand sa plec de pe loc in panta ma prabusesc pe dreapta cu o mana in prapastie. Ma aleg cu o mica contuzie la genunchi si cu situ desprins de schelet - video.
Mai pierdem 1h pana il reparam dar se strica din nou - video. Improvizam rapid si plecam.
In drepta se deschide haul - video. Ii dam pedala mai departe si in sfarsit o mica coborare in care mai relaxam cateva minute muschii - video, alimentam cu apa si bagam urcare mai departe.
Avand camera pe casca toti se opreau sa se bage in seama sau faceau cu mana indiferent daca era pornita sau nu - video.
Oprim la o cabana sa mancam ceva dar nu avem ce, nu au de mancare, asa ca bem o halba de Apfelschorle si ne relaxam la soare - video.
Ii dam din nou pedala dar pt. o portiune f. scurta deoarece incepe portiunea de push prin Val d'Uina. Ne tinem bine de cablurile de pe margine pt. ca poteca se ingusteaza, drumul devine tot mai bolovanos si haul din dreapta creste, incepe spectacolul:
- video 1
- video 2
- video 3
- video 4
- video 5
- video 6
Scapam de poteca sapata in stanca si dam din nou de drum normal pe care putem sai bagam si otara bicicleala. Ne atrage atentia o marmota care ne fluiera intens de pe o stanca (vezi poze).
Bagam si ajungem in sfarsit la Sesvenna Huette. Nu zabovim prea mult si coboram, mai intai pe o portiune de pietris tehnica, mai apoi pe asfalt, pe drum de biciclete.
Nici nu stim unde si cand am intrat, dar suntem in Italia. Coboram pe alta parte decat arata traseul de pe GPS, dar avem noroc, este tot in coborare pana la intersectia cu cel de pe GPS. Asa ajungem in Burgusio in loc de Clusio.
Continuam coborarea si ajungem sa ne intersectam cu traseul salvat pe GPS. Mai urmeaza o urcare de vreo 200-300m care ne secatuieste de tot de puteri, mai ales ca apar ceva insecte ce nu ne lasa deloc in pace, asa ca trebuie sa ne miscam continuu. In sfarsit iesim in drum si apare vama, asa ca intram din nou in Elvetia. Prima si singura vama prin care trecem, vamesul nu ne baga in seama si ne face semn sa trecem.
Ajungem in Val Mustair unde suntem intampinati de fanfara. Ascultam pana trece de noi si ne continuam drumul. Mai avem o bucata de vreo 5km dar ii bagam mare si la ora 21 ora locala incepem sa cautam cazare.
Gasim la primul hotel dar cam scump, cautam in continuare la particulari dar nu gasim pe nimeni acasa, nu rasp. nimeni la telefoane, asa ca ne resemnam deocamdata si mergem pe terasa hotelului lihniti de foame sa mancam. Terasa cat pe ce sa inchida, ne rugam frumos, dar mancarea la ora asta nu este la cerere ci ni se spune ca trebuie verificat ce mai este prin oale. Se pare ca sa mai gasit ceva, chiar ceva specialitate din zona, super gustos.
In centru era zarva mare urmat de un foc de artificii, intrebam si aflam ca este ziua nationala a Elvetiei (1 August)... wow bine de stiut, acuma se explica de ce n-am gasit pe nimeni peacasa.
Dupa incheierea festivitatii (ora 22) gasim sa ne cazm mai lesnea la o batranica cu care mai si negociem ceva. Suntem cazati intr-un fost pod amenajat f. cochet, rustic - video.
Asa se incheie ziua cea mai grea din program.
Poza ziua 2.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu